Colectia Istorice

„Valahii sunt vasalii noştri!“

Regizorul peliculei spunea că „oamenii ca Mihai Viteazul au nevoie de dragoste, precum natura de soare", justificând astfel relaţiile armonioase ale voievodului român cu personaje ca Selim Paşa sau Contessina Rossana Viventini.

Şi totuşi, în jurul domnitorului au existat tot atâţia duşmani ca şi prieteni. Sigismund Bathory e unul dintre ei. Când Mihai Viteazul îi propune lui Sigismund să se unească împotriva turcilor, acesta acceptă, dar numai în schimbul recunoaşterii „protecţiei" sale, adică a vasalităţii Ţării Româneşti.

Mai târziu, se dovedeşte că protecţia promisă e doar un joc prin care Bathory îl îngenunchea pe voievodul român. „Valahii sunt vasalii noştri!", exclamă, încântat de izbândă, principele Transilvaniei, la nunta prin care devenea soţul Mariei Cristina de Graz.

Ioana Bulcă, în rolul doamnei Stanca

În ecranizarea lui Sergiu Nicolaescu, nici cu doamna Stanca (interpretată de actriţa Ioana Bulcă), Mihai nu are relaţii bune. Stanca nu-i poate ierta soţului său că a minimalizat acest rol şi pe cel de tată, în faţa celui de conducător al Ţării Româneşti şi îl acuză că a subordonat dragostea de familie, dragostei de ţară.

Ca femeie, Stanca nu poate înţelege că puterea şi siguranţa unei familii îşi au rădăcinile în puterea şi curajul bărbatului pe câmpul de luptă. Prinţului Nicolae (interpretat de actorul Mircea Breazu), rodul căsniciei lor, îi interzice lupta şi îl fereşte, de câte ori poate, din calea armelor.

„Mihai Viteazul”, cea mai vizionată peliculă românească

Ceauşescu nu a fost de acord cu distribuirea actorilor străini. "Nu a fost să fie şi nu regret nimic", spune Nicolaescu. "Am făcut un film cu actori români, care a ieşit bine"

Amza Pellea mai lucrase cu Sergiu Nicolaescu la "Dacii. Au fost multe încercări de rol principal, până când regizorul a început să filmeze exterioare cu el însuşi. "Asta până într-o zi, când mi s-a pus pata, mi-am ras barba şi am zis: «Amza Pellea face rolul!». Colea avea deja o vârstă şi dădea bine cu un cap de asiatic. Erau amândoi actori foarte buni", povesteşte Nicolaescu.

Înconjurat de oameni care-l iubeau

Până la urmă, Sergiu Nicolaescu a interpretat rolul lui Selim Paşa, un prieten din tinereţe al lui Mihai, din perioada necunoscută a vieţii marelui domnitor.

"L-am înconjurat pe Mihai de oameni care-l iubesc, mărturiseşte Nicolaescu, pentru că nu a domnit decât şapte ani şi a realizat ce a realizat. Mihai avea nevoie de dragoste aşa cum natura are nevoie de soare. A trăit aşa de puţin!"Filmările au fost făcute la Bucureşti, Hârşova, Guraslau, Sibiu, Munţii Bucegi, Sinaia, Călugăreni. Realizarea peliculei a durat un an, iar filmările propriu-zise, şase luni.

Pe Cetatea celor 7 turnuri

Regizorul a avut la dispoziţie, din partea Armatei, o divizie întreagă. În afara graniţelor ţării, s-a filmat la Praga, la Istanbul… Aici, îşi aminteşte Nicolaescu, însoţit de o echipă de 38 de oameni şi două camioane de cai, a filmat celebrul schimb de replici dintre Mihai şi sultan, interpretat de Colea Răutu, pe Cetatea celor 7 turnuri. "Prin cucerirea Constantinopolelui, explică regizorul, turcii au devenit nu numai o putere asiatică, ci şi una europeană. Şi au continuat să pună în pericol Europa mai multe sute de ani."

"Mihai Viteazul" este cel mai vizionat film românesc, difuzarea la nivel mondial fiind făcută de Columbia Pictures, sub denumirea de "Ultima Cruciadă".

„Pohta ce-am pohtit eu!”

„Iubesc acest film mai ales pentru că acum, după 40 de ani, nu îmbătrâneşte", declară Sergiu Nicolaescu.

„De astăzi, veţi primi porunca cea din veac: să stea laolaltă cei dintr-o singură mamă: Ţara Românească, Ţara Ardealului şi Ţara Moldovei!", le strigă Mihai Viteazul oştenilor săi. Unirea de la 1600 este unul dintre momentele istorice evocate de scenaristul Titus Popovici şi regizorul Sergiu Nicolaescu.

Filmul urmăreşte destinul domnitorului Mihai Viteazul, una dintre cele mai marcante personalităţi ale istoriei românilor.

După ce e ban de Mehedinţi şi ban al Craiovei, spre sfârşitul anului 1593 (n.r. – septembrie-octombrie), cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, devine voievod al Ţării Româneşti.

„Tu, Mihai, eşti un nimeni!"

Odată însă ce aderă la „Liga Sfântă" creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, Mihai are încă un motiv să intre în alianţa antiotomană. În campania dusă împotriva Înaltei Porţi, una dintre victoriile care i-au întărit renumele de ingenios strateg a fost cea din 13/23 august 1595, de la Călugăreni, în care comandă o armată de 16.000 de ostaşi.

În filmul lui Nicolaescu, Sigismund, interpretat de Ion Besoiu, îi promite sprijin puternic în lupta antiotomană cu singura condiţie ca Mihai să accepte „protecţia" sa. „Numele «Bathory» înseamnă ceva la Curtea Europei. Dar tu, Mihai, eşti un nimeni!", exclamă Sigismund în discuţia purtată cu domnitorul român. Mihai infirmă însă aceste spuse şi, chiar dacă turcii sunt mult mai numeroşi, îi învinge, îngropându-i în pământul mlăştinos de la Călugăreni.

Sigismund nu-l sprijină pe domnitorul român, aşa cum îi promite iniţial, şi îi trimite un ajutor neînsemnat, în timp ce savurează, la palatul său, căsătoria din interes cu Maria Cristina de Graz (n.r. – actriţa Klára Sebök, în film).

Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi apoi, cu sprijin transilvănean şi moldovean, Mihai Viteazul începe eliberarea oraşelor Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu. În anii următori, Mihai Viteazul conduce o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra, Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin.

Trădat de generalul Basta

În 1600 înfăptuieşte Marea Unire, dar ea nu e favorabilă nici Poloniei, nici habsburgilor, nici otomanilor, astfel că Mihai pierde Ardealul la prima revoltă a nobililor maghiari, sprijiniţi de generalul Basta, jucat, în filmul lui Nicolaescu, de actorul Emmerich Schäffer. Pelicula evocă strălucit pribegia lui Mihai prin Europa, un domnitor mare şi singur, întovărăşit de spectrul mamei moarte ori de amintirea Contessinei Rossana Viventini, de care e îndrăgostit.

În această situaţie, cere ajutorul împăratului Rudolf al II-lea (n.r. – interpretat de actorul Aurel Rogalschi), care acceptă să-l susţină fiindcă nu agreează înscăunarea lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei. După ce în august 1601 îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania, Mihai îl înlătură şi pe Simion Movilă de pe tronul Ţării Româneşti şi speră într-o nouă unire, care nu poate fi însă pe placul împăratului.

„Mihai Viteazul" a învins „Le Cid"

Din ordinul lui Rudolf al II-lea, în 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Basta. Capul său este înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, lângă Târgovişte.

Sergiu Nicolaescu spune că „Mihai Viteazul" a câştigat Festivalul filmului istoric de la Beaume, învingând faimosul "Le Cid". „A fost cel mai chinuit film românesc pe care l-am făcut, mărturiseşte el. E probabil cel mai mare film românesc pe teme istorice. Îl iubesc mai ales pentru că acum, după 40 de ani, nu îmbătrâneşte."

A fost cel mai chinuit film românesc pe care l-am făcut. E probabil cel mai mare film românesc pe teme istorice Sergiu Nicolaescu, regizor

„A fost cel mai greu film din cariera mea“

După succesul internaţional al peliculei „Dacii", firma americană Columbia a confirmat dorinţa de a produce filmul „Mihai Viteazul".

Din distribuţia înaintată de producători făceau parte Orson Welles – în rolul împăratului Rudolf –, Laurence Harvey – în rolul sultanului turc –, Elizabeth Taylor şi Richard Burton – cuplul Bathory – şi Charlton Heston, în rolul domnitorului român.

În plus, americanii ofereau patru milioane de dolari pentru producţia filmului. „Cu aceşti bani, filmul ar fi fost de patru ori mai bogat", povesteşte regizorul peliculei.

Ceauşescu a vrut actori români

„Totul s-a spulberat însă când însuşi Ceauşescu a hotărât să fie făcut numai cu actori români. Pentru rolul lui Mihai, au existat nu mai puţin de 128 de variante, iar filmări au avut loc şi în Cehoslovacia, şi în Turcia. Am plătit din bani personali deplasarea la Istanbul a unei echipe de 32 de oameni şi patru cai", mai spune Sergiu Nicolaescu, adăugând că „a fost cel mai greu film din cariera mea, dar a meritat".„Mihai Viteazul" este cel mai difuzat film românesc, care a adunat sute de milioane de spectatori în lumea întreagă. Sunetul optic a fost pierdut înainte de 1989, dar în 2000 a fost refăcut.

„Sunt sigur că peste o sută de ani filmul va mai fi util şi apreciat, declară regizorul peliculei. Am lucrat la el cu toată pasiunea şi profesionalismul de care eram capabil. A fost cel mai greu «pariu» al meu. Am avut parte de nenumărate interdicţii şi cenzurări, dar am rezistat şi nu am afectat calitatea filmului."

Amza, din nou la înălţime

În producţia din 1970, n-au mai jucat nici Richard Burton, nici Elisabeth Taylor, nici Charlton Heston. În schimb, în rolul lui Mihai Viteazul a fost distribuit şi a jucat inegalabil – poate şi ambiţionat de distribuţia iniţială – Amza Pellea.

Alături de el, fraţii Buzeşti – Ilarion Ciobanu, Florin Piersic şi Septimiu Sever –, mama lui Mihai Viteazul, interpretată de Olga Tudorache, Colea Răutu, în rolul sultanului Murat III, Sergiu Nicolaescu, în rolul lui Selim Paşa – prietenul turc al domnitorului român –, sau Mircea Albulescu, în rolul curajosului preot Stoica, luptând pe front, cu arma în mână, în straie preoţeşti.

Criticii au fost în unanimitate de acord că rolul i-a venit lui Amza ca o mănuşă. Trăsăturile aspre, masculine s-au potrivit de minune cu imaginea conducătorului Ţării Româneşti. Şi lui Colea Răutu i-a reuşit rolul sultanului.

„Darul cel mai de preţ al omului e puterea"

Un schimb de replici dintre cei doi a rămas în memoria publicului. „Care crezi că e darul ce l mai de preţ pe care Dumnezeu l-a făcut omului?", îl întreabă sultanul, aflat pe una dintre terasele Palatului său din Istanbul, pe Mihai.

Acesta îi răspunde: „Viaţa!" „Nici nu mă aşteptam la alt răspuns, zice sultanul, din partea unuia care domneşte peste o ţară aşa mică. Ei, află, dragul meu, că darul cel mai de preţ pe care Dumnezeu l-a făcut omului este puterea!". În acel moment, camera descrie o panoramare şi, deodată, se deschide imaginea Istanbulului cu bogăţiile sale...

Un domnitor îndrăgostit

Reuşit e şi rolul lui Selim Paşa, jucat de Sergiu Nicolaescu, simpatizantul lui Mihai din tabăra adversă. Iar un capitol aparte e constituit din secvenţele romantice care aduc în prim-plan dragostea dintre domnitor şi Contessina Rossana Viventini, interpretată de actriţa Irina Gardescu.

Pentru rolul lui Mihai, au existat nu mai puţin de 128 de variante. Am plătit din bani personali deplasarea la Istanbul a unei echipe de 32 de oameni şi patru cai
Sergiu Nicolaescu,
regizor