Colea Rautu – Grigore Maimucu
Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova - d. 13 mai 2008, Bucureşti) a fost un celebru actor român de teatru şi film.
A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuş” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul şlagăr „Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.
La iniţiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Între anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giuleşti. A jucat pentru scurt timp şi la Teatrul din Piteşti. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât româneşti cât şi străine şi în seriale de televiziune.[1] Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfăşurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda.[2] A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Fraţii Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.
Actorul a primit premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate, şi s-a numărat printre laureaţii Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie.
Jean Constantin – Limba
Jean Constantin (n. 21 august 1928, Techirghiol) este un actor român de etnie greaca.
Una dintre cele mai indragite figuri ale filmului autohton, actorul a intrat in lumea cinematografului in anii ‘60, cu peliculele “Baronul Ecluzei” (1960), “Razbunarea haiducilor”(1968), “Zile de vara” (1968), “Prea mic pentru un razboi atat de mare” (1969), devenind insa celebru in anii ‘70, cu seria de filme de comedie “B(rigada) D(iverse)”, unde a jucat alaturi de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu, Puiu Calinescu, Iurie Darie. Personajul Ismail din serialul de televiziune “Toate panzele sus” de Mircea Muresan, impreuna cu rolurile sale in teatrele de revista, l-au transformat in vedeta.
Jean Constantin a jucat in peste 50 de filme, cele mai recente fiind “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii” (2006) - castigator la patru categorii, la prima editie a Premiilor Gopo -, “Roming” de Jiri Vejdelek (2007) si “Supravietuitorul” (2008), de Sergiu Nicolaescu. Consiliul Director al Uniunii Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania i-a decernat in 2003 o Clacheta de aur Si o medalie jubiliara “Magna cum Laudae”, iar UNITER i-a acordat Premiul Special pentru Teatru de Revista.
Ovidiu Iuliu Moldovan – Ticu
Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1 ianuarie 1942 , sat Vişinelu, comuna Sărmaşu, judeţul Cluj (interbelic), astăzi în judeţul Mureş - d. 12 martie 2008, Bucureşti) a fost un actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, teatru radiofonic şi de televiziune.
La Teatrul National Timisoara, unde a debutat si a jucat in perioada 1965 - 1969, Ovidiu Iuliu Moldovan a putut fi vazut in roluri precum Mio -” Pogoara iarna” de M.Anderson, regia Emil Reus, Paul - “Dactilografii” de Schisgall, regia Ianis Veakis, Emilian - “Romulus cel Mare” de F. Durrenmatt, regia Constantin Anatol, Adam - “Anotimpurile” de Werker, regia Aureliu Manea, sau
Sebastian - “A 12-a noapte” de W.Shakespeare.
Pe scena Teatrului National Bucuresti, unde a inceput sa joace din 1970, Ovidiu Iuliu Moldovan a aparut in roluri precum Baronul - “Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, Penteu - “Bacantele” de Euripide, regia Mihai Maniutiu, Platonov - “Platonov” de A.P. Cehov, regia Ivan Helmer, Tamerlan - “Tamerlan cel Mare” de William Shakespeare, regia Victor Ioan Frunza, Lopahin - “Livada de visini” de A.P. Cehov, regia Andrei Serban, Orsino - “Noaptea regilor” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, Avram Iancu - “Avram Iancu” de Lucian Blaga, regia Horea Popescu, Iason - “O trilogie antica - Medeea” dupa Euripide si Seneca, regia Andrei Serban, Gelu Ruscanu - “Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Sanda Manu si multe altele.
Actorul a aparut si in numeroase filme artistice, precum “Despre o anume fericire”, regia Mihai Constantinescu (1974), “Actorul si salbaticii”, regia Manole Marcus (1975), “Dincolo de pod”, regia Mircea Veroiu (1976 ), “Profetul, aurul si ardelenii”, regia Dan Pita (1978), “Artista, aurul si ardelenii”, regia Mircea Veroiu (1978), “Bietul Ioanid”, regia Dan Pita (1980), “Castelul din Carpati”, regia Stere Gulea (1982), “Intalnirea”, regia Sergiu Nicolaescu (1983), “Punct si de la capat”, regia Alexa Visarion (1986), “Cuibul de viespi”, regia Horea Popescu (1988), “Craciun insangerat”, regia Claudio Nasso (productie Canada, 1996).
De asemenea, cunoscutul actor a avut pste 60 de roluri in piese de teatru la radio (regizori: Constantin Moruzan,Cristian Munteanu, Dan Puican, Leonard Popovici etc.) si peste 80 de emisiuni de poezie - recitaluri “Eminescu”.
Sergiu Nicolaescu – Moldovan
Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, oraşul Târgu Jiu) este un regizor, actor, scenarist.
Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu, dar la vârsta de cinci ani, părinţii părăsesc oraşul şi se stabilesc la Timişoara.
A absolvit Universitatea Politehnica Bucureşti ca inginer mecanic,iar după absolvire a început să lucreze la filmări combinate în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat pentru filme documentare şi jurnale de actualităţi.
Dupa succesul “Dacii” si cumpararea filmului de catre Columbia, Titus si Petre Salcudeanu i-au propus realizarea unui serial politist. Eroul principal, Roman, era un comunist introdus in politie in 45. Mai exista un rol secundar, cel al unui vechi politist - comisarul Miclovan. Titus a insistat sa joc eu acest ultim rol. Asa s-a nascut legendarul Comisar Miclovan-Moldovan, prin care am atins celebritatea ca actor.
A regizat peste 40 de filme, a jucat in 30, a infiintat prima scoala de cascadori din România si o alta de recuzita..
George Mihaita- Petrescu
George Mihăiţă (n. 23 septembrie 1948) este un cunoscut actor român de teatru şi film.
A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” Bucureşti, secţia Actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu.
Debutul său are loc însă în 1968, în filmul „Reconstituirea“, în regia lui Liviu Ciulei, iar un an mai târziu, datorită succesului repurtat, primeşte alte noi roluri în „Căldura“ sau „Prieteni fără grai“. Pe scenele teatrelor „L.S. Bulandra“, „Naţional“ sau a celui din Baia Mare, are scurte apariţii, iar în 1971, cu rolul Castor&Polux, din „Fata Morgana“, devine angajatul Teatrului de Comedie. Având calitatea înnăscută de mare comediant, întruchipându-l pe Arlequin, în „Jocul dragostei şi al întâmplării“, sau Cristian Marinescu, din „Măseaua de minte“, Mihăiţă devine peste noapte noul Birlic al României. Dar ce poate fi mai surprinzător decât să vezi un actor de comedie interpretând roluri tragice, în filme cu o puternică notă de dramatism?! Astfel, Sergiu Nicolaescu îl distribuie în „Pentru patrie“, „Accidentul“, „Capcana Mercenarilor“ sau în memorabila realizare cinematografică „Ultima noapte de dragoste“.
Pe aceeaşi scenă a Teatrului de Comedie, acolo unde actorii sunt răsplătiţi cu hohote de râs şi aplauze, George Mihăiţă a susţinut spectacole precum „Pălăria“, „Bani din cer“ sau „Poker“. A fost Boazin, în „Scaiul“, Pişănţap, în „Ubu înlănţuit“, sau Anton Antonovici, în „Revizorul“,
ajutat destul
