Colectia Margelatu

„Mărgelatu“ ucide în numele Frăţiei

Mâine, DVD-ul cu producţia „Masca de argint“ se vinde la chioşcurile de ziare împreună cu „Adevărul”. Filmele din seria „Mărgelatu“, în regia lui Gheorghe Vitanidis, continuă cu producţia „Masca de argint”, în care îl întâlnim pe Ovidiu Iuliu Moldovan într-un rol aparte.

Evenimentele îl aduc în Ţara Românească pe bancherul Troianov (Alexandru Repan), o persoană darnică şi totodată suspectă, despre care Aga (Traian Stănescu) vrea să afle totul, prin spionul său plătit, Agata Slătineanu (Marga Barbu). În timpul unei petreceri fastuoase oferite de Troianov, în care doamnele găsesc sub şervete bijuterii costisitoare, iar Agata primeşte însăşi trăsura bancherului, cu tot cu vizitiu, are loc un conflict în care sunt împuşcaţi doi oameni.

Asasinul poartă îmbrăcămintea lui Mărgelatu, o pălărie identică cu a viteazului şi o mască de argint pe faţă. El îl răpeşte pe boierul Vardala, deţinătorul unor mult-râvnite mine de aur. „Boier Vardala, pentru domnia ta am venit!”, spune străinul. „Dar nu mă ştiu cu nimic vinovat!”, replică Vardala.

„Şi semnătura pusă pentru concesionarea minelor de aur?”. “Dar e pământul meu, fac ce vreau cu el!”. “Da, dar în faţa Frăţiei ai jurat altceva! Eşti o nenorocită de ridicătură din gunoaiele ţării!”, conchide străinul şi, în timp ­ce-şi pregăteşte retregerea şi răpirea lui Vardala, mai împuşcă un om.

Conflictul ajunge de îndată la urechile Agăi, care consideră că, pentru grupul său de interese, incidentul “a picat bine”, pentru că străinul cu mască “i-a judecat pe ceilalţi în numele Frăţiei”.

Dar printre membrii Frăţiei, acţiunea aşa-zisului Mărgelatu e un nonsens, dincolo de justificarea adusă de unul dintre “fraţi”, şi anume aceea că un om care a stat în condiţiile de prizonierat în care a trăit Mărgelatu poate deveni nemilos.

În rest, totul pare fără înţeles: în primul rând, de ce ar amesteca Mărgelatu Frăţia într-o chestiune personală şi apoi, de ce ar face moarte de om în numele societăţii? Nu le rămâne lui Rosetti şi membrilor Frăţiei decât să-l găsească grabnic pe Mărgelatu, cel care, în opinia lor, „şi-a pierdut minţile”. Trimisul lor special este, ca întotdeauna, locotenentul Devos (George Motoi).

Jean Constantin face minuni

Rolul lui Jean Constantin în „Masca de argint“ – simpaticul profesor Aurică – devine mai semnificativ decât în peliculele anterioare ale seriei. Animator al circului, Aurică „stă la dispoziţia” oricui. El “scoate măsele, pune lipitori” şi câte şi mai câte, contra unei sume de numai „două parale”.

În realitate, sarcina sa e mai complicată decât pare. El prezintă oamenilor un număr de circ neobişnuit, “care a făcut senzaţie la Moscova, La Viena, la Paris şi la Roma“, şi anume “Omul-Ghiulea”. Acesta e nimeni altul decât Buză de Iepure care e proiectat ca o ghiulea, direct în carul cu fân din curtea temniţei în care e închis Mărgelatu.

Astfel, în complicitate cu trei membri ai Frăţiei care asistă la tot acest spectacol „din public”, Aurică face posibil accesul lui Buză de Iepure în închisoare, de unde Mărgelatu va scăpa şi de data aceasta.