Brigada Diverse

Gogu, Patraulea şi Trandafir, jefuiţi

Aventurile cu „Brigada Diverse" continuă! Gogu, Patraulea şi Trandafir hotărăsc că trebuie să lucreze „absolut legal" şi să se aşeze la casa lor. Pentru asta, ei trebuie să lupte cu propria lor şmecherie, dar, mai ales, să se însoare. Iată-i în ajunul cererilor în căsătorie. Patraulea şi Trandafir fac cumpărături, Gogu aşază masa festivă la care vor sta viitoarele trei mirese.

Dar consoartele alese se pare că nu sunt de nasul lor. Ceea ce îi sperie pe cei trei nu e faptul că ar putea găsi nişte fete cinstite, care nu le-ar ierta „pornirile" de hoţi. Teama lor e să nu se însoare cu nişte hoaţe, şi încă unele mai mari ca ei.

La masa oferită fetelor, Gogu observă cu stupoare că i-a dispărut „tranzistorul japonez" şi un tablou de valoare. Primele bănuieli se conturează în mintea destul de confuză a lui Gogu, care oscilează între perspectiva unei căsnicii lipsite de griji şi cea de hoţ cu onoarea călcată în picioare.

Concepţia despre mariaj o aflăm din replica adresată celor doi parteneri, când aceştia refuză să cumpere sifon şi să facă sandvişuri: „Dar de ce ne certăm noi ca proştii? N-o să muncească ele toată viaţa? De ce ne însurăm? De florile mărului?"

Păcăliţi de propriile logodnice

Ba mai rău. Gogu, Patraulea şi Trandafir se însoară ca să fie furaţi. Un coşmar mai înfricoşător pentru ei nici că se poate. În timp ce petrec la barul Melodii, un camion descarcă mobila şi toate bunurile din casa lui Gogu. Fetele lucrează organizat, în grup, după un scenariu bine scris şi o regie de excepţie.

„Au lucrat fin, cu foarte mare atenţie, fapt pentru care nu-mi rămâne decât să-i apreciez (n.r. – pe hoţi)", constată Panait când ajunge la casa lui Vornicescu, păcălit şi el de fetele care-i goliseră casa printr-o tehnică de invidiat.

Când se întorc acasă şi descoperă jaful, cei trei hoţi înţeleg imediat cine erau făptaşele, vor să se răzbune şi îi trimit o reclamaţie căpitanului Panait. „Ajunsei şi ziua asta! Să dau de urma hoţilor care l-au jefuit pe Gogu Steriade!", exclamă Panait, revoltat.

În căutarea „doamnei fără semnalmente“

Comic de situaţie, actori mari, dar şi multe actriţe. Elena Caragiu, Ioana Drăgan, Vasilica Tastaman, Carmen Maria Strujac sau Cezara Dafinescu.

„Femeia fără semnalmente" e titlul primei părţi din pelicula „BD în alertă" şi, totodată, personajul central, interpretat de actriţa Elena Caragiu. Ea joacă rolul unei escroace care, după cum observă, perspicace, şi căpitanul Panait, cumpără obiecte pe bani falşi şi le vinde pe bani buni.

Descrierea ei, făcută de Călinoiu, care îi vinde un tablou, îi bagă în ceaţă pe cei de la Brigada Diverse: „nu e nici tânără, nici bătrână, nici înaltă, nici scundă, nici grasă, nici slabă". "Am înţeles perfect", replică, exasperat, căpitanul Panait.

„Fără căţei şi portmonee"

De fapt, în sfârşit, el se vede în posesia unui „caz", un caz adevărat, aşa cum visase. „În concepţia noastră, a celor de la Brigada Diverse, «un caz» înseamnă ceva fără căţei, fără portmonee şi fără butelii", explică el maiorului, care conchide că borfaşii reprezintă un capitol încheiat pentru Panait şi Căpşună.

Dar iată că destinul îi aduce din nou faţă în faţă cu borfaşii pe care sperau că nu-i vor mai întâlni niciodată. Proaspăt ieşiţi din închisoare, aceştia nu-şi doresc decât să lucreze legal şi să câştige bani cinstiţi.

De altfel, deviza lor e conţinută de cântecelul pe care-l compun cât stau închişi: „Fă-te om, fă-te om/ Alungă-ţi gândul necinstit/ Nu uita, eu veghez/ Şi nu te iert când ai greşit!", pe care-l cântă cu toţii în faţa comandantului, precizând că e vorba doar de refren, căci Patraulea are momentul lui de „solo", cu o strofă specială: „Faci primul pas necugetat/ Şi eşti convins că ţine/ Te crezi perfect/ Acoperit/ Dar m-ai uitat pe miiineee!".

„Un caz" fără precedent

Cu o astfel de concepţie nobilă, Gogu, Patraulea şi Trandafir pleacă în căutarea posturilor dorite, dar ajung să lucreze cu „doamna fără semnalmente", „cazul" fără precedent şi fără borfaşi cu care fusese însărcinată Brigada Diverse.

Un succes de public „în serie“

Câte un film din colecţia îndrăgitelor pelicule va fi distribuit la chioşcurile de ziare până la sfârşitul lunii septembrie. Primul titlu din colecţie este „BD intră în acţiune".

Comic de situaţie şi actori mari. Intrigă poliţistă din tradiţia seriei cu jandarmi, care-l avea în centru pe talentatul francez Louis de Funes.

Apărută în cinematografe în anul 1970, realizată din două părţi -  „Hoţul de câini" şi „Profesorul de mimică" – pelicula „BD intră în acţiune" a avut un succes de public comparabil cu acela pe care-l înregistra nouă ani mai târziu comedia „Nea Mărin Miliardar".

În regia lui Mircea Drăgan, filmul îi are în distribuţie pe Iurie Darie – maiorul care împarte sarcinile de serviciu, Toma Caragiu – căpitanul Panait, Sebastian Papaiani – Căpşună şi un câine-lup, Costel.

De cealaltă parte a baricadei, se află inamicii Brigăzii de mărunţişuri, interpretaţi de actorii de comedie Dem Rădulescu, Jean Constantin (Pătrăulea) şi Puiu Călinescu, care va avea un rol-cheie în cea de-a doua parte a peliculei, „Profesorul de mimică".

Tot acum, Brigada Diverse mai câştigă un om, descurcăreţul Harpalete Haralambie, jucat de George Mihăiţă, care vrea cu tot preţul să lucreze în Miliţie, crezând despre sine că are abilităţi excepţionale pentru aşa ceva. El e angajat de căpitanul Panait pentru că a prins o vulpe care fura găini.

„De la căţel la broşă e un salt"

Brigada Diverse nu primeşte niciodată cazuri grele sau „cazuri", cum amuzant insinuează Toma Caragiu. Când maiorul îi cere să dezlege o enigmă care i se pare o joacă de copii, căpitanul Panait izbucneşte: „Tovarăşe maior, nu credeţi că e cazul să primim şi noi un caz?".

În „Profesorul de mimică" maiorul îi oferă cazul dispariţiei unei broşe: „Doamna Venera Manolache, de pe Strada Mimozelor 208, ne anunţă că a constatat dispariţia unei broşe. (...) Ai ceva împotrivă, tovărăşe?". „Nu, tovarăşe căpitan, mă simt onorat. De la căţel la broşă e un salt", replică Toma Caragiu.

„Publicul vrea să vadă actori mari“

Criticul de film Alex. Leo Şerban spune că valoarea comediilor din seria BD vine din popularitatea lor, din faptul că românii vor să vadă jocul marilor actori.

Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Puiu Călinescu, Iurie Darie fac parte din distribuţia seriei „Brigada Diverse", regizată de Mircea Drăgan. Scenariul nu e unul sofisticat, însă umorul de limbaj, de situaţie – chiar şi de nume – generează comedie în fiecare secvenţă a peliculelor.

„Aceste filme arată cât de mult îşi doresc românii să râdă.  Mai mult decât atât, faptul că tinerii s-au uitat cu plăcere demonstrează că în cinematografia noastră nu există filme de comedie", explică Alex. Leo Şerban.

Infractori simpatici

Criticul mai spune că valoarea peliculelor este dată de jocul actorilor. „Chiar şi «găinarii» - personajele din rolurile lui Dem Rădulescu, Jean Constantin, Puiu Călinescu – sunt nişte simpatici şi publicul îi iubeşte", adaugă el.

În plus, alături de Mircea Drăgan, actorii au avut libertatea de a improviza, de a juca şi „a se juca", după cum mărturiseşte astăzi Jean Constantin. "Românul a ştiut dintotdeauna că râsul e sănătos, iar veselia n-are vârstă", declară actorul.

Actori de renume

Dar cel mai semnificativ, potrivit lui Alex Leo Şerban, e că filmul reuneşte nume importante ale cinematografiei româneşti, dar şi ale teatrului românesc. „Filmele au valoare prin jocul actorilor, chit că unii dintre ei erau destul de cabotini. Dem Rădulescu a fost un actor de mare talent, care a făcut carieră mai ales în teatru, dar, datorită rolurilor comice, a fost amprentat ca actor de comedie", afirmă criticul.

Despre Toma Caragiu, el spune că a avut  şansa unor roluri mai complexe. „Contează enorm ce ţi se dă să joci. Dacă nu ţi se oferă şansa unor roluri tragice, degeaba", conchide Alex. Leo Şerban.

„Hoţul de câini", o intrigă simplă

Căpitanul Panait (Toma Caragiu), ajutat de plutonierul Căpşună (Sebastian Papaiani) şi câinele Costel, descoperă recentul furt al lui Patraulea, al cărui „profil profesional" este acela de hoţ de câini. În paralel cu această acţiune, Miliţia anchetează şi o crimă.

La final, se dovedeşte că Patraulea a sustras din apartamentul doamnei Rizescu un căţel şi, chiar dacă „criminalul a fost prins şi căţelul a fost găsit", după cum el însuşi, uimit, constată, e arestat din nou şi „băgat la răcoare". „Dar de ce, tovarăşe căpitan?", întreabă el, intrigat. „Dacă nu furai căţelul, hoţii nu intrau în casă, nu ieşeau pe fereastră şi nu murea un om", argumentează căpitanul Panait, pe un ton sec.

"Eu sunt Fane-ncurcă-lume!"

„Eu sunt Fane-ncurcă-lume/ Mi-am făcut în târg renume/ De te uiţi în ochii mei/ N-ai să ştii cât ai să bei!", „le zice" regretatul Ştefan Bănică, unul dintre eroii peliculelor din seria „BD".

„La Fane" e cârciuma unde se duc cei trei – Patraulea (Jean Constantin), Gogu (Dem Rădulescu) şi Trandafir (Puiu Călinescu) – să-şi verse amarul şi să pună ţara la cale. Planurile lor sunt simple: vor să lucreze „absolut legal", să se căsătorească, să se aşeze la casa lor.

Dar o şmecherie structurală îi împiedică întotdeauna să-şi ducă la bun sfârşit proiectele. Gogu visează să fie ghid la ONT şi să prezinte Mănăstirea Putna în limba franceză, Patraulea ar vrea să ocupe „un post de prestidigitator", iar Trandafir îşi doreşte să devină artist.

Nişte eroi optimişti

Deşi sfârşitul acţiunilor lor e departe de aşteptări (ajung, de fiecare dată, la închisoare), Gogu, Patraulea şi Trandafir nu-şi pierd optimismul.

Nici de partea cealaltă a baricadei personajele nu se lasă cu una cu două. În „BD intră în acţiune", Brigada Diverse, condusă de căpitanul Panait, care are la activ „99 de butelii, 118 portmonee şi 150 de căţei găsiţi", trebuie să restituie celor deposedaţi de bunuri un căţel şi o broşă. Sosesc întăriri când Secţiei Mărunţişuri i se adaugă un voluntar, un consătean al lui Căpşună, Haralambie Harpalete.